mai întîi a fost revelația

apoi a rămas o bucurie permanentă

fără titlu

      cu cîtva timp în urmă, cînd îndrăzneam să aduc pe blogul mare și negru, Tabelul lui Mendeleev în prima sa formă, doar cu cele 63 de delemente descoperite pînă la data apariției, în anul 1869, mă hazardam și cu o întrebare, comparînd tabelul inițial cu unul actualizat în 2010 :

    ‘se apropie tabelul periodic al elementelor de final, şi dacă da, unde se termină acesta?‘

   răsunsul este greu de dat

    nu, nu pot să îmi explic de ce alătur ideea de tabel în care ”s-a atins o libertate interioară” cu alt tabel, , în care bifele corespunzătoare întrebărilor de acolo nu erau menite să aducă liniștea -deși așa se putea crede...-  ci doar să elibereze elementul de legătură (nu am știut niciodată dacă este pozitiv sau negativ, ca sarcină nucleară), dar, cu siguranță, era cel care asigura legătura dintre cele două elemente, iar cum ”rezultatul” era greu e menținut, chiar și cu una singură ori chiar cu patru ”legături”, acolo și atunci se căuta libetatea interioară și ceva mai mult decît atît

    de ce nu m-am uitat niciodată din acea seară/noapte de iunie, peste ele? pentru că știu fiecare bifă din fiecare celulă a tabelului

       și te rog să nu răsfiri – ca pedeapsă pentru videoclipul de mai jos- cărțile de joc pe care le ai:

      șiu că acum este quintă royală